La origine, caloria este o unitate de măsură în fizică, fiind definită drept cantitatea de căldură necesară pentru a creşte temperatura unui mililitru de apă cu 1°C.

În dietetică, valoarea energetică a unui aliment corespunde cantităţii de căldură degajate prin arderea sa. Kilocaloria (Kcal) echivalează cu 1000 calorii, iar unitatea internaţională este kilojoulul (Kjoul), 1 kcal = 4,18 kjouli.

Putem echivala cuvântul calorie cu kilocalorie. Aceeaşi echivalenţă o putem face şi în privinţa caloriilor pe care le consumă organismul nostru! Ca să ne facem o idee mai exactă, trebuie știut că:

• 1 gram de glucide echivalează cu 4 kilocalorii;
• 1 gram de proteine echivalează cu 4 kilocalorii;
• 1 gram de lipide echivalează cu 9 kilocalorii;

 Pentru a funcţiona, organismul nostru are nevoie de calorii. Iată câteva activițăți obișnuite care necesită arderea caloriilor:

• într-o oră de somn sau de repaus, organismul arde 60 kcal;
• într-o oră de activitate în poziţie aşezată (TV, calculator, lectură, transport…): 90 kcal;
• într-o oră de activitate în poziţie ridicată (spălat, îmbrăcat, activităţi casnice…) sunt consumate 120 kcal;
• într-o oră de gimnastică, grădinărit, mers: 170 kcal;
• 1 oră de activitate sportivă (schi, tenis, bicicletă…) sau profesională intensă se consumă peste 300 kcal.

Aportul energetic al unui individ este “cantitatea de energie necesară compensării consumului şi asigurării unei greutăţi şi a unei compoziţii corporale compatibile cu menţinerea pe termen lung a unei bune stări de sănătate şi a unei activităţi fizice adaptate contextului economic şi social” (OMS, 1996).

Pentru a calcula aporturile energetice recomandate, trebuie să ţinem cont de cheltuielile energetice de bază, dar şi de cheltuielile energetice induse de situaţiile fiziologice particulare: creştere (stocare de  proteine şi de lipide), sarcină (creşterea fătului şi a placentei), alăptat (producerea laptelui)…

De asemenea, pentru evaluarea nevoilor energetice, trebuie să se ţină cont de greutatea, înălţimea şi activitate fizică a fiecărui individ.

• Bărbaţii între 20 şi 40 de ani (70 kg) au nevoie de 2700 kcal;
• Femeile între 20 şi 40 de ani (60 kg) au nevoie de 2200 kcal;
• Bărbaţii între 41 şi 60 de ani (70 kg), de 2500 kcal;
• Femeile între 41 şi 60 de ani (60 kg) au nevoie de 2000 kcal.

Ideal, aportul energetic trebuie repartizat în mod echilibrat, pe toată durata zilei: între 20 şi 25 % la micul dejun, între 25 şi 30 % la prânz, între 15 şi 20 % la gustări şi între 25 şi 30 % la cină.

Nu uita!

Echilibrul alimentar este cel puţin la fel de important ca şi numărul de calorii consumate. De exemplu, o persoană care consumă 1500 kcal, dar nu are o alimentaţie echilibrată se poate îngrăşa, în timp ce o persoană care consumă 2000 kcal îşi poate menţine cu succes greutatea.

De ce ne îngrășăm?

Deoarece îi furnizăm organismului mai multe calorii decât necesarul zilnic (aici depinde și de metabolism, deoarece aceta, în cazul anumitor persoane, funcționează mai bine, adică poate să ardă și ceea ce îi dâm în plus și astfel nu mai apare fenomeul de îngrășare).

Cum putem evita îngrășarea?

Dacă rămânem între limitele stabilite de calorii, pentru fiecare categorie (în funcție de vârstă, sex, tip de activitate etc) nu ne vom îngrașa.

Cum putem să slăbim?

Simplu. Reducând numărul de calorii stabilit pentru categoria în care ne încadram și făcând mișcare (în momentul în care îi dai mai puține calorii organismului, dar fără să te înfometezi – pentru că astfel s-ar putea să apară fenomenul invers și să te îngrași – acesta le consumă pe acelea. În plus, dacă mai faci și mișcare, automat organismul va începe să consume din depozitele de grăsime).

Un kilogram de grăsime este echivalentul a 7000 kcal de energie stocată. Dacă arzi 7000 kcal în plus fata de ceea ce consumi, atunci foloșesti și 1 kg de grăsime. Prin arderea a 500 kcal/zi în plus față de ceea ce măânci, vei ajunge să pierzi 0,5 kg de grăsime pe săptămână.